duminică, iunie 28, 2009

Vâlcea moare, dar nu se predă

Nimic nou sub soare la noi. Vâlcea rămâne un judeţ feudal, puternic ancorat în ceauşism. Aceeasi oameni, aceleasi triste figuri recrutate candva, aceleasi rezultate mediocre. Pentru ca toti securistii recrutau, dar asta nu e lege, oameni mai prosti decat ei.

Daca recrutatii de ieri ar fi fost buni de ceva, Valcea nu ar fi ajuns un judet in faliment. Sau foarte aproape de el. Falimentul va veni curand, sub forma unor catastrofe, pentru care nici administratia locala, nici cetatenii obisnuiti nu sunt deloc pregatiti.

La Valcea toata lumea se plange. De la superbogatii Craciunescu, Frincu, la ultimii saraci care mananca din gunoaie.

Valcea are realitati groaznice, pe care cei care o conduc le oculteaza, dar nu are sperante.

Sperantele ar trebui sa vina de la elita acestui judet, de la conducatori. Uitati-va cine ne sunt conducatorii si fugiti cat mai departe, nu aveti ce cauta aici. E un iad al unei mafii locale transpartinice, unde nimic din ceea ce ar trebui sa sune european nu functioneaza. De ce nu functioneaza?

Pentru ca asa se vrea, pentru ca ei sa-si poata pastra privilegiile. E simplu, nu?

Nu stiu de ce, dar acesti oameni obisnuiti sa profite intotdeauna se bazeaza pe lipsa noastra de demnitate. Ei devin si mai bogati, noi suntem din ce in ce mai saraci .

Sa fie asta reteta eternizarii lor la putere? Ori doar consecinta lasitatii noastre...

Silviu Popescu: Jurnal

Sunt jurnalist de provincie. Am scris si o carte cu titlul asta. E ironic, dar am ajuns sa cred ca mi-am lipit singur o eticheta pe frunte. Dupa aproape douazeci de ani in presa din Ramnicu-Valcea, cred ca sunt un monument de tenacitate. M-am obisnuit cu eticheta, e parte din mine.